Category Archives: cu muia

De unde vine expresia “nu ne înghițim”

De curând am avut posibilitatea sa reflectez asupra acestei expresii. În principiu ea înseamnă că nu ne placem, nu ne înțelegem.

Dar de unde vine aceasta expresie oare? Exista mai multe posibilități, însă, datorita recentelor mele experiente în cultură greacă, vreau să vă propun o nouă explicație.
Se stie ca multe cuvinte din română sunt importate din greaca, așa că nu este exclus să fie cazul și pentru concepte.

Se stie și ca în Grecia antica homosexualitatea era comuna (de unde și zicerea ca greci au inventat dragostea dar romanii i-au învățat sa o facă și cu femei).

 

Asadar, care ar putea fi originea expresiei?

In greaca veche expresia este νῦν ναὶ ἐγγίγνομαι, cu o logica similara. Ea insa avea o origine foarte plastica, si insemna de fapt ca ne intelegem asa bine incat daca ne-am suge pulile am si inghitii.

Voila, acum stiti!

Princartier.com se intoarce

Pentru cunoscatorii care au apreciat acest blog la vremea lui de glorie, acum cativa ani am facut o copie a siteului pentru ca presimteam ca o sa dispara.

Ceea ce s-a si intamplat, dar dupa ce am facut salvarea. Am pus aici siteul salvat la acel moment.

Din pacate Nico a disparut definitiv de pe internet spre tristetea eterna a noastra, a fanilor lui.

Enjoy!

Analiza pulo-etimologica a limbii romane

Pe forumurile de lingvistica comparata pe unde o mai ard in ultimul timp cand nu am ce face am gasit tot felul de studii interesante asupra unor limbi in functie de etimologia si originea etnica a anumitor cuvinte.
Limba romana este, asa cum credem noi, un pic mai speciala, asa ca, rezumand foarte pe scurt, putem deosebi urmatoarele influente majore asupra ei:

– latina in perioada initiala/ de conceptie, (datorita izolarii posibil chiar latina clasica,  dupa unele ipoteze) pentru structura, morfologie si sintaxa, plus o buna parte din vocabular. In acest moment se vehiculeaza cifre gen 75% dar este destul de posibil ca o parte din acest procent sa fie datorat importului tarziu din franceza

– slava in evul mediu timpuriu, pentru o parte din vocabular, in special multe verbe si cuvintele care definesc emotii, e.g. iubire (, am pierdut radacina aimer/amor/amare etc).

– franceza in secolul 19, cand o campanie de “re-latinizare” sau mai corect franceziare a inlocuit multe cuvinte slave cu echivalentul francez si a intrudus nelologisme din aceeasi surse.

Revenind la pulele noastre, toate acestea mi-au dat ideea sa schitez un studiu comparat al originii injuraturilor si cuvintelor asociate in limba romana. Vom vedea daca si acest studiu va confirma sau nu latinitatea profunda a limbii noastre mult iubite. Ce m-a facut sa fac acest mic studiu a fost banuiala ca limba slava ar putea sa influenteze destul de mult aceasta parte a vocabularului, datorita legaturii evidente intre emotii si injuraturi. Sloboz este un cuvant care imi vine acum in minte care este evident de origine slava. Dar sa vedem ce am obtinut.
O nota despre esantion: desi nu este statistic vorbind reprezentativ, calitativ vorbind este, pentru ca am incercat sa acopar celee mai utilizate substantive si verbe.

Injuratura Origine Etimologie
pula latina pulla
muie tiganeasca avand in vedere legatura clara intre (in)muiat si rezultatul muiei, si faptul ca si in franceza poate avea acelasi sens, consider ca avem o origine comuna latina Am verificat in dex, vine din tiganeasca cum bine mi-a atras atentia un cititor. Poate ca si alte limbi l-au preluat tot de acolo.
sloboz slava evident legat de verbul a slobozi, a elibera
pizda slava pizda
fute (a) latina futuere
gaoaza latina cavum, gaura
cordi (a) tigan. kurdo
coi latina coleus … mai tine cineva minte magazinul de la romana?
suge pula (a) latina sugere pulla, evident
cur latina culus
muie in cur latina muie in culus
bagaboant(a) latina vagabuntus
cacat latina cacare
fetite(la) latina ad feta
laba maghiara lab
namol(a o da la) ucrain. namil
lindic franceza landie
buci (a da la) latina bucca, gura. Probabil ca inaintasii nostri se gandeau la gura curului, de unde si expresia “mananci salam barbos cu curul”.
panarama germana panoramieren
parasuta franceza parachute

Asa cum se observa, sursa a peste 80 % dintre elementele analizate este latina, intarind astfel intr-un mod esential  latinitatea superba a limbii romane.

P.S. Pentru analiza am utilizat in principal excelentul webdex.