Cu placa prin transilvania: Zarnesti – Sighisoara 2018

A venit in plm toamna si uite ca am reusit sa adun cativa fraieri pe ultima suta de metri inainte sa se faca frig sa mergem sa facem o tura care la care ma gandeam de un an: de la Zarnesti la Sighisoara in 3 zile. Aia care s-au tras pe kur in ultimul moment au avut ce sa regrete.

Traseul s-a desfasurat in perioada 14-16 septembrie 2018, pe ruta Gara Zarnesti – Harseni – Agnita – Sighisoara:

In total 159 km, desfasurati in mare parte in panta mai mult sau mai putin lina. Dificultatea este mai mica decat de pe drumul spre vama, sunt doar 2 satane dar nu atat de grele. Masinile pe traseu exista, si sunt chiar destule in prima zi cel putin, dar nu am simtit ca e intradevar pericol din aceasta cauza, drumurile fiind suficient de late. Oricum nu vorbim aici de nationale, tot traseul se desfasoara pe drumuri judetene si comunale.

Also exista un oarecare risc de caini, trebuie un pic de atentie cateodata.

Pe ansamblu asfaltul este rezonabil, cu multe parti bune si cu cateva segmente mai dificile (citeste asfalt ca in prima zi din tura de longboard de 1 mai), dar vivabile.

Noi am fost putini si am avut si o masina de suport, care a prins bine cand era sa ne prinda o ploaie torentiala in ziua a doua, dar teoretic traseul s-ar putea face si living off the land si dormind la pensiuni, fara masini.

Ziua I

Zarnesti - Harseni: Lungime:48 km,Durata: 5 - 6h

Am plecat la ora 6,05 AM din Bucuresti, cu acceleratul ala de Timisoara cu care mergeam candva la munte.

Dupa 2 ore si ceva ne-am oprit in Brasov.

autoservirea pentru alcoolicii din gara Brasov

Aici a trebuit sa asteptam cam 45 de minute un tren spre Zarnesti.

Noi ne-am oprit in Gara Zarnesti, dar de fapt era mai bine sa coboram 2 halte mai devreme, aproape de drumul 73A pe care urmam sa mergem. Asa au mai fost vreo 2km lejeri, pana la drum.

plecarea din Zarnesti

Dupa iesirea din Zarnesti drumul intampina primul si singurul deal din aceasta zi, inainte de Poiana Marului, care se urca cam in 10 minute. De aici traseul este coborare sau coborare lina cam pana la Sinca Veche.

Fiind totusi un drum mai circulat pana la Sinca Veche, sunt ceva masini si trebuie un pic de atentie.

Asfaltul este ok, mai sunt gropi dar nimic spectaculos.

Dupa opririle de rigoare pe la variate carciumi din satele de pe drum, va recomandam in special “La Q” din Sinca Noua.

La Q

am ajuns pe la 6 in Harseni unde puteam sta. Alternativ, daca nu aveam aceasta posibilitate in Margineni si Sinca Veche se gasesc niste pensiuni.

la Harseni

Dupa o noua tura la birtul din localitate, ne-am culcat.

Ziua II

Harseni - Agnita,Lungime: 60km,Durata: 6h

Ziua aceasta e cea mai lunga din traseu, si contine si o Satana destul de frumoasa pe final, in ultima coborare spre Agnita.

Initial am vrut sa taiem din traseu pe drumuri comunale, din pacate s-au dovedit neasfaltate.

no asphalt

Asta ca a trebuit sa revenim la drumurile asfaltate si am facut ceva mai mult (cei 60km)

Cam asa ar fi traseul de azi:

Harseni – Agnita

In Voila trebuie traversat DN1, cu oprire obligatorie la birtul foarte misto de acolo, cu o curte imensa.

Trecand DN1, drumul incepe sa urce usor, cu cateva dealuri de urcat pe jos, tras cu masina sau chiar in masina, dupa posibilitati.

Asfaltul e variabil, am dat la un moment dat si peste o portiune oribila.

La un moment dat a fost o ploaie torentiala, de care ne-a salvat masina de suport in ultimul moment. Dar a durat mai putin de 5 minute, asa ca am putut sa dam ultima panta, de aproximativ 3km, care coboara spre Agnita de la Merghindeal. Atentie, al sfarsit e o portiune de asfalt super naspa de vreo cateva sute de metri, unde era sa cad de altfel.

La Agnita desi initial vroiam sa stam cu cortul prin padurile din zona, ne-am cacat pe noi din cauza sanselor de ploaie si am luat niste camere la o pensiune, a iesit cam 60 de lei de persoana. Cu greu am reusit sa gasim si o pizzerie unde sa mancam ceva.

Ziua III

Agnita - Sighisoara, Distanta: 43km, Durata: 4h

Ziua trei este cea mai scurta si cea mai frumoasa. Foarte multe coborari, majoritatea usoare, inclusiv ultimii 10km spre Sighisoara.

Traseul ar fi acesta:

Agnita – Sighisoara

Zona este turistica, datorita variatelor biserici fortificate din zona.

biserica fortificata

In unele sate la birturi se gaseste si o bautura rara, si foarte apreciata:

Fanta cu gust de struguri

In Sighisoara optiunea initiala pentru intoarcere era un tren la 5 PM, dar in final ne-am intors cu masina de suport, ca am incaput fiind mult mai putini decat se anuntasera initial.

Cam asta a fost.

Bonus:

Review de produs: roti Magideal 70mm 75A

Incep seria de review-uri de produse de long/skate cu niste roti naspa din China. Astea:

Au costat 23 USD, ceea ce nu e mult daca ar fi fost macar utilizabile. Se gasesc aici pentru fani.

Ideea mea a fost ca poate sunt cumva mai moi si ca thread-urile alea vor ajuta la pietricele si la non aslfatul de la noi. Ceea ce in principiu este adevarat, daca ar functiona si ok.

Astea sunt threadurile.

Nu stiu cum are core-ul ca chinezii nu zic nimic. Center-set poate?

Cam asa se invarteau pe placa, parea promitator.

Ele sunt facute dintr-un PU aparent, dar gen foarte prost. Desi ar fi de 75A nu se simte deloc, parca nu au nici un fel de elasticitate. Mare problema e ca atunci cand te dai cu ele cred ca de la threadurile alea efectiv te franeaza, deci chiar si in coborare …. efectiv teapa.

Ca o concluzie, singurul uz real ar fi la coborare, ca sa nu prinzi prea multa viteza .. 🙂

joi 11.02.2010 – SnowTime::TimelineOfShit()

Joi, 11.02.2010 – ora 8.45

Ma indrept vertiginos spre servici. Sunt aproximativ 2 – 3 grade, temperatura clipoceste pe display. Ploaia marunta incepe oarecum sa se transforme in lapovita. La radio se precizeaza ca foarte probabil codul galben de ninsoare va fi ridicat pentru ca e mai cald decat s-a prevazut. Primul fail.

Ora 9.30

Lapovita s-a transformat intr-o ninsoare cu fulgi mari si desi.

Ora 10.00

Ninsoarea s-a intetit, s-a depus deja un strat apreciabil.

Ora 11.30

Se propune in mod unanim sa ne caram acasa si sa lucram remote inainte ca strazile sa devine patinoare.  Subscriu entuziasmat si imi strang lucrurile.

Ora 12.30

Am parcurs deja 50 de metri in coada spre primul giratoriu. Parca incepe sa ma treaca o pisare si mi-e frig, pentru ca nu imi merge clima.

Ora 13.00

Am mai parcurs 100 de metri. Ies afara din masina si intre inaintarile de 5 metri ma bat cu bulgari cu vecini.

14.00

Opresc masina si ma duc in padurea de langa drum si ma pis. Cand ma intorc evident ca nu s-a miscat deloc coada.

15.00

Am ajuns sa vad de ce dureaza 3 ore sa faci un 1km. E o zona de 100 m mai cu gheata, si francezi coboara cate 1, cu 5 la ora, restul asteapta cuminti sus sa coboare cel in curs.

Cu biclele prin Provence

printre viile din Provence
printre viile din Provence

Ba, cica se zice ca la mine aici desi scrie PACA, nu e chiar Provence, ca e prea multi oameni cu bani. Asa ca, atunci cand a venit fratele Matei in vizita am zis sa mergem si noi sa vedem cum e pe acolo, intr-un mod mai smechereanu – adica cu biclele. MIMV (Matei Imi Plac Vaile) isi inchiriase deja o bicla cam obosita cu care am haladuit pe stancile si pe colinele de pe malu marii, asa ca, dupa ce s-a saturat de asa ceva, intr-o dimineata, am pus biclele in portbagaju’ (extins pe banchete)  masinii si am luat-o spre Apt. De la Aix tot urci pe nationala, la un moment dat intri prin niste defilee, destul de marfa.

Cam cum ar fi pe hartzda asta

harta drum
harta drum

Apt e un orasel ceva mai rasarit printre toate satucele de pe acolo, in sensul ca are un Carrefour, un Conforama, and shit. Acolo ne-am parcat pe  undeva pe langa o pista de bicilete si ne-am echipat de drum. Printre altele Matei a constatat ca nu a luat cardul aparatului foto asa ca a facut poze doar cu telefonul. Asta a fost.

Din Apt, dupa ce ne-am invartit un pic in cautarea traseelor marcate de bicicleta care le vazusem eu pe net aici http://www.ot-apt.fr/ballades/velo_luberon.htm am hotarat sa o luam spre iesirea din oras spre Roussillon, si vedem noi ca marcajele alea nu prea se vedeau. La inceput o luam pe o sosea mai ingusta, doar pentru biciclete si mergem vreo 2 -3 km asa, d-am pulea pana ajungem la o intersectie si o luam pe sosea. Mare pericol nu este, ca in zona sunt mai multe biciclete decat masini pe sosele, si localnici par obisnuiti.

io pe bicla
io pe bicla

Urcam relativ lejer spre Roussillon, acolo e o zona cu mult ocru, un fel de roca mai moale portocalie … plm. Distanta e ceva gen 10 km, nu e mult. Pe drum imi dau seama ca saua mea are furca mult prea scurta, trebuie sa-mi iau una mai lunga ca sa dau mai eficient la pedale.

roca de Roussillon
roca de Roussillon

Din pacate nu urcam in orasul vechi, suntem in trecere, plus ca parea destul de aglomerat si ar fi fost mai complicat cu bicicletele. Coboram pe o sosea goala, la un moment dat ne hotaram sa o luam pe coclauri, mai pe offroad asa pe un drum de tara, printre vii.

iar vii
iar vii

pe drum
pe drum

Erau si tot felu de campuri, flori, plm.

un camp cu maci
un camp cu maci

Din zona aia am continuat cand pe campuri cand pe sosele spre St. Saturnin-les-Apt, ratand Gordes sau Bonnieux care cica ar mai fi misto.Pe la Gordes sunt scenele alea misto, din filmu “ala”.

Spre St. Saturnin e un pic de urcat, ca e pe un deal pe la 400 de m mi se pare. Inainte de St. Saturnin gasesc un loc unde sa ma pis, in spatele la niste plante.

iar pe sosea
iar pe sosea

mateias
mateias

De la St. Saturnin e o coborare misto de vreo 10 km, poate mai mult pana in Apt, unde am ajuns spre seara.

back to Apt
back to Apt

Tura s-a terminat apoteotic intr-un birt local unde baietii se uitau la tv la un meci al lui Marseille.

in birt
in birt

Ca o concluzie, mi-am dat seama ca de fapt nu am atins cele mai interesante chestii din zone, dar a fost o tura misto, “un pic ca’n Mehedinti” cum zicea Matei. In total intre 40 si 50 de km in general pe sosea cu o portiune de drum forestier, relativ lejereanu.

Cam asa ar fi traseul … in mare.

harta pe bicicleta
harta pe bicicleta

Alte cateva poze:

io pe bicla
io pe bicla

pauza la vie
pauza la vie

Referinte, referinte … Nimeni Altu’ vs Ombladon

Tocmai reascultam cu nedisimulata placere albumul “Suta”, cand mi-am dat seama ca intre melodia “La Nemti” de pe inainte-numitul album si colaborarea Nimeni Altu’ – Ombladon – “Vremuri Grele”,   exista o relatie destul de stransa.

In primul rand inceputul “Salutam .. fratii de departe”,  apoi evident tematica identica, cu diferenta ca la momentul respectiv, in anii 90 era la moda “Germania”, care apoi “s-a dus” , cam pe timpul lui “Iarta-ma”, ca sa ajungem la Spania din melodia lui Nimeni Altu’.

Cam atat, un gand pe scurt.Astea ar fi melodiile pe youtube/220:


Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro

si

P.S.

La nemti e pe lista de analize, in curand.

Programare, Parazitii & Dat cu Placa

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com