Deci a nins, de cateva zile cam asa se vede de la mine din padure/parc sau pe drum spre servici.
Uitandu-ma pe www.isola2000.com constat ca asa e, se skiaza deja pe toate partiile.
A venit iarna!
Syslog sub Windows – Microsoft Log Parser
Multa lume, presupun ca lucreaza in Windows si deployaza pe linux, si asta de multe ori poate sa insemne ca aplicatia pe care o dezvolti trebuie sa poata sa aiba un comportament similar cand ruleaza in local, sub windows, sau cand ruleaza probabil pe o distributie de linux.
Legat de acest comportament deci, azi as dori sa tratez loggingul, si mai exact syslogul. Syslogul este o maniera convenienta de a observa si trace-a o aplicatie.
Sub windows, syslog inseamna de obicei event log/application, adica ceva de genul.
Naspa. Ca sa vezi pe ansamblu ce se intampla te uiti in ferestrica aia de cacat.
Ceea ce cautam eu este ceva de genul:
Am cautat un pic pe net, sunt o groaza de softuri de cacao care cica sunt event loguri mai smechere, dar in final sunt mult prea complicate si mai ales greu de utilizat.
Pana cand am dat peste Microsoft Log Parser (2.2). Tot de la Microcrap a venit pana la urma solutia. Asta e un soft misto care permita sa faci in linie de comanda query-uri intr-un limbaj quasi-sql asupra variatelor loguri din windows, inclusiv ce ma interesa pe mine, logul de evenimente.
Sau, cum zic ei “Log parser is a powerful, versatile tool that provides universal query access to text-based data such as log files, XML files and CSV files, as well as key data sources on the Windows® operating system such as the Event Log, the Registry, the file system, and Active Directory®.”
Ca urmare, se downloadeaza de aici.
Apoi poti sa faci de ex :
PS C:\Program Files\Log Parser 2.2> .\logparser.exe “SELECT top 10 TimeGenerated, EventID,Strings FROM Application order by TimeGenerated Desc”
Mai multe detalii despre utilizare aici. Exact.
Calatorie in tara zapezilor
Â
deci, exact, in pula mea, incepi sa te simti bine cand vezi un indicator din asta.
Saptamana trecuta am avut ocazia sa dau o fuga pana la Geneva, traversand pe drum celebra regiune Haute-Savoie (74) …. unde se stie ca e munti, e statiuni de ski, e telescaune, intr-un cuvant e misto. Chiar daca inca nu e chiar “iarna”, cu atat mai putin aici in Lothlorien aka Cote d’Azur unde si iarna totul ramane verde si iarba trebuie cosita altfel devine savana …
OK, so flashback miercuri, 4.11.2009, dimineata -  ma urcam in masina si incepeam periplul prin Provence, spre Rhone-Alpes. Una dintre primele opriri pe autostrada – Rompetrol dupa Aix.
Stiam deja ca sunt mai multe Rompetroluri in Var si Bouche-de-Rhone, si inca cateva branduite sub un alt nume, frantuzesc, dar inca nu oprisem in vreuna.
Are si magazinul “Hei”:
Ma rog, deci interesant. Inauntru speram sa aiba ceva traditional romanesc, in schimb aveau cacaturile standard “din Provence” care le au toate benzinariile din zona.
Drumul a continuat pe langa Louberon, Orange, ma rog toate elementele din zona … urcand spre Lyon/Grenoble. Mi-am dat seama ca am ajuns “la munte” cand am oprit intr-un refugiu sa ma pis, si in fata ochilor aveam o reclama la nu stiu ce forfait de ski pe tot anu …
La urmatoarea oprirea aveam ca imprejurimi ceva de genu’
Oprirea era cam asa:
Treptat peisajul se schimba, la un moment dat, pe un viaduct, apare in dreapta superba Noix d’Isere, o vale (evident Isere, de unde si statiunea) ca o crapatura imensa. La radio nu se mai discuta ultimele barfe despre printesa Stephanie sau Caroline ci despre telescaune, telecabine, domenii skiabile. Oamenii castiga la concursuri “zile” de ski.
Din pacate traseul nu-mi permite sa opresc in zonele superbe din care ar fi iesit niste superpoze, majoritatea aire-urilor sunt de-ampulea, nu vezi nimic de copaci.
Ok, trec pe langa Annecy, se apropie Geneva.
Aici, am facut o mica smecherie, am iesit de pe autostrada inainte ca nu aveam de gand sa platesc taxa de autostrada elvetiana de 30 de euro (teapa!) , si am continuat pe nationala. La un moment dat, dupa un chiosc obosit pe care era atarnat un steag caracteristic, am intrat in Elvetia.
Dupa ce mi-am terminat treaba, am profit si m-am plimbat un pic prin Geneva. In esenta lui Geneva este un oras destul de murdar, plin de oameni nervosi la volan, care scot capu pe geam si injura, claxoneaza tot timpul, ma simteam ca acasa cu alte cuvinte. Si asta nu e de mirare, pentru ca in Geneva autoritatile lucreaza din greu pentru a ingreuna traficul: se elimina locuri de parcare, peste tot sunt linii rezervate pentru autobuze taxiuri, astfel incat majoritatea strazilor au doar 2 benzi desi ar putea avea 4, etc. Bineinteles ca are si partile lui frumoase, dar nu am avut timp sa le vad, in afara de zona din jurul portului/cheiul Mont Blanc.
Lacul Leman arata misto, arhitectura Genevei e parisiana, nu prea vezi cladiri noi.
Sau asa
In principal m-am invartit in jurul cheiului Mont Blanc
Era spre asfintit (TEAPA urma sa vad la plecare ce inseamna buchon / blocaj in Geneva, cand toata lumea se cara acasa), asa ca am facut poze relativ misto. Se vedeau si niste munti, normal, dar nu inca inzapeziti complet.
un pic de munti
Bineinteles, la Geneva sunt tot felu de organizatii gen ONU, plm
In Geneva chiar au un port, lacu e mare
Cam atat. M-am carat, am stat 1 ora si ceva in trafic ca sa ies din oras (din nou, autostrada era interzisa), si in 4 ore si ceva eram acasa. Oricum, frumos, am fost la 70 km de Mont Blanc.
Analiza pulo-etimologica a limbii romane
Pe forumurile de lingvistica comparata pe unde o mai ard in ultimul timp cand nu am ce face am gasit tot felul de studii interesante asupra unor limbi in functie de etimologia si originea etnica a anumitor cuvinte.
Limba romana este, asa cum credem noi, un pic mai speciala, asa ca, rezumand foarte pe scurt, putem deosebi urmatoarele influente majore asupra ei:
– latina in perioada initiala/ de conceptie, (datorita izolarii posibil chiar latina clasica, dupa unele ipoteze) pentru structura, morfologie si sintaxa, plus o buna parte din vocabular. In acest moment se vehiculeaza cifre gen 75% dar este destul de posibil ca o parte din acest procent sa fie datorat importului tarziu din franceza
– slava in evul mediu timpuriu, pentru o parte din vocabular, in special multe verbe si cuvintele care definesc emotii, e.g. iubire (, am pierdut radacina aimer/amor/amare etc).
– franceza in secolul 19, cand o campanie de “re-latinizare” sau mai corect franceziare a inlocuit multe cuvinte slave cu echivalentul francez si a intrudus nelologisme din aceeasi surse.
Revenind la pulele noastre, toate acestea mi-au dat ideea sa schitez un studiu comparat al originii injuraturilor si cuvintelor asociate in limba romana. Vom vedea daca si acest studiu va confirma sau nu latinitatea profunda a limbii noastre mult iubite. Ce m-a facut sa fac acest mic studiu a fost banuiala ca limba slava ar putea sa influenteze destul de mult aceasta parte a vocabularului, datorita legaturii evidente intre emotii si injuraturi. Sloboz este un cuvant care imi vine acum in minte care este evident de origine slava. Dar sa vedem ce am obtinut.
O nota despre esantion: desi nu este statistic vorbind reprezentativ, calitativ vorbind este, pentru ca am incercat sa acopar celee mai utilizate substantive si verbe.
| Injuratura | Origine | Etimologie |
| pula | latina | pulla |
| muie | tiganeasca | avand in vedere legatura clara intre (in)muiat si rezultatul muiei, si faptul ca si in franceza poate avea acelasi sens, consider ca avem o origine comuna latina Am verificat in dex, vine din tiganeasca cum bine mi-a atras atentia un cititor. Poate ca si alte limbi l-au preluat tot de acolo. |
| sloboz | slava | evident legat de verbul a slobozi, a elibera |
| pizda | slava | pizda |
| fute (a) | latina | futuere |
| gaoaza | latina | cavum, gaura |
| cordi (a) | tigan. | kurdo |
| coi | latina | coleus … mai tine cineva minte magazinul de la romana? |
| suge pula (a) | latina | sugere pulla, evident |
| cur | latina | culus |
| muie in cur | latina | muie in culus |
| bagaboant(a) | latina | vagabuntus |
| cacat | latina | cacare |
| fetite(la) | latina | ad feta |
| laba | maghiara | lab |
| namol(a o da la) | ucrain. | namil |
| lindic | franceza | landie |
| buci (a da la) | latina | bucca, gura. Probabil ca inaintasii nostri se gandeau la gura curului, de unde si expresia “mananci salam barbos cu curul”. |
| panarama | germana | panoramieren |
| parasuta | franceza | parachute |
Asa cum se observa, sursa a peste 80 % dintre elementele analizate este latina, intarind astfel intr-un mod esential latinitatea superba a limbii romane.
P.S. Pentru analiza am utilizat in principal excelentul webdex.
Analiza Parazitii – Caz penal
Dupa o lunga pauza in care am postat in general chestii destul de tehnice, revin la prima intentie a acestui site, si anume analizele literare din, evident, “Parazitii”. Si anume “Caz Penal”.
“Caz penal”, de pe albumul “Categoria Grea”, face parte din ceea ce numesc eu “perioada clasica” a trupei, adica intre “Iarta-ma” si “Sindromul Tourette”, ca atare prezinta anumite caracteristici specifice: ritmul si soundul mai putin lucrate (influenta lui Freaka inca nu foarte pronuntata), tematica ce inca oscilieaza intre viata cartier si implicarea politica/sociala, si un anumit timp de brutalitate care functioneaza ca liant si factor de familiarizare cu ascultatorul.
Sa vedem si sa ascultam melodia pe youtube:
Si versurile:
Primii si primii au aparut prostii
cu urmatorul transport au aterizat hotii
cum femeile erau deja doamne
s-a parasutat din cer un pluton de panarame
pericolul fiind real, prostii au inventat spontan primul tribunal
primul caz penal l-au intentat idiotii
nefiind legi le-au scris tot hotii
in prezent e un pic altfel: prostul e fraier, hotul e smecher
pui usa de metal creste interesul, perversul
cu gandul criminal pune pe fata dresul
inarmat cu levier la string
te lasa-n pula goala pe balcon in frig
Refren x2:
N-am vazut niciodata hot mai prost decat prostul
care sa vrea hot, vrei, sa te-afirmi
afirma-te, ia-o pe ulei, fura si dormi la locul faptei
Conectat la prezent orice faliment
te trimite fix la munca in occident
ai grija in ce calci, sa nu te-agate la ciordit
te mananca in cur, te scarpini cu carbit
sunt destui care fura prea mult, ca dracii
n-ai tu zile de munca cate zile de furat au altii
toti vagabontii comit ilegalitati in Spania, da cand s-a dus Germania
odata se facea cheta pentru un vin, acum se face japca
pentru-un bax de whisky fin
vagaboantele care le vezi in strada daca-aveau capu’ de fier
rugineau de-atata muie luata,
vrei sa faci bani incearca
cauta o harta, pune degetul oriunde si pleaca
Refren x2
N-ai furat, credeai ca-ti cade mana, da ti-ai taiat-o-n strung
iar acum te bucuri de avantajele vietii de ciung
sperai sa vina ai tai sa-ti puna-n farfurie
dar nu sunt decat sechele din copilarie
femeia nu te-ajuta la nici o miscare, stie doar sa ceara
iar cand ii dai zice ca doare
agata-i da gat un calorifer de fier, arunc-o-ntr-o balta
vezi cat sta fara aer
Refren x2
Inainte de a incepe analiza, as face o precizare, pentru ca multe zvonuri si pareri neavizate/de cacat am vazut pe net si prin forumuri: Parazitii nu au “furat” negativul de la “Loreena Mckennitt – Tango to Evora”, ci au samplat melodia. Este o mare diferenta, samplingul este o activitate esentiala naturii hip-hopului.
Dar sa revin …
Opera de arta incepe prin enuntarea unei scurte istorii alternative a creatiei – dupa masa mare de “prosti” a fost creata elita “hotilor“, care “aterizeaza” in numar evident mai mic pentru a-i controla in mod eficient pe primii. Femeile “deja doamne” se declina rapid intr-un “pluton de panarame” care reprezinta, in mod evident, in mod alegoric dualitatea doamna – bagaboanta, prezenta in orice femeie.
Strofa evolueaza spre schitarea naturii esential perverse a sistemului judiciar, “inventat” de prosti, intentat de idiotii, dar “nefiind legi, le-au scris tot hotii“.
Fast foward in prezent, etichetele s-au schimbat dar rolurile se pastreaza: “prostul e fraier, hotul e smecher“. In dubla calitate de prost si fraier, daca adaugi si ingamfarea de a-ti pune “usa de metal“, nu ai nici o sansa – “… Perversul, pune pe fata dresul” si “te lasa-n pula goala pe balcon in frig“.
In aceeasi masura, apogeu prostiei apare de cealalta parte a baricadei, asa cum ni se sugereaza in refern: hotul “mai prost decat prostul“, dornic de afirmare, fura si doarme “la locul faptei“. Intensitatea ideatica a acestui refren nu trebuie subestimata – reuseste sa muleze pe ritmul melodiei mesajul esential al piesei.
A doua strofa dezvolta tematica conturata in faza initiala a poemului. Antiteza dintre fraierul neadaptat/potentiala victima si hotul/bagabont, continua: cel ce se “scarpina … in cur cu carbit“, trimis la munca in occident de “faliment” vs cei ce “fura prea mult, ca dracii“, care “comit ilegalitati in Spania, de cand s-a dus Germania“. O data cu banii, “vagabonzii” devin mai pretentiosi si mai duri, facand “japca pentru un bax de wiskey fin“.
Femeia isi face prima aparitie in melodie, in ipostaza sa arhetipala de “bagaboanta“. Muia este elementul care o ajuta sa se pozitioneze in contextul operei, printr-o comparatie eleganta: daca “aveau capul de fier“, “rugineau de atata muie luata” – muia este singurul element care integreaza femeia in societatea alienata a prezentului, dar in acelasi timp o slabeste, o “rugineste” intr-o pozitia devalorizanta dar necesara. Strofa se termina incheiand paranteza deschisa de primul vers: criza “falimentul” poate fi rezolvata numai prin forta destinului – “cauta o harta, pune degetul oriunde si pleaca“, calitatea individuala este irelevanta.
Ultima strofa rapeste posibilitatea unui final clasic, stop-cadrele antitetice continua la nesfarsit in cartier: munca poate fi doar o sursa de probleme, unde riscurile de a-ti “taia mana in strung” sunt practic similare cu riscurile mult mai nobile ale hotiei si bagabontelii. Ratarea muncitorului este maxima, chiar si speranta ajutorului familiei este o iluzie crasa, “sechele din copilarie“. Femeia revine in imagine intr-o ipostaza ambivalenta, nehotarata, desi “cere” cand primeste “zice c-o doare“. Aceasta atitudine nu poate duce decat la o solutie finala, si anume scufundarea intr-o balta cu un “calorifer de fier“.
Paleo-modernismul joyce-ian al piesei nu permite ascultatorului reconstructia facila a prezentului, il forteaza sa isi evalueze propria-si perceptie asupra eticii relative a muncii.