Ce se intampla cand cica ai fi ocupat si nu postezi la timp turele ? Ajungi sa le pui dupa un an, din amintiri si din posturile prietenilor mai consecventi. Ca Matei de exemplu.

Cica anul trecut … prin aprilie asa, l-am convins pe Matei sa isi exorcizeze bucegita cronica si sa vada si cum e prin Fagaras. In principiu la satisfacut experienta, dar nu uita sa precizeze didactico-geologic ca “… caldarea Balii mi s-a parut o super oboseala. Evident, or fi si prin zona locuri faine, pe care daca ti le arata cunoscatorii ai sanse sa ajungi fan Balea. Mie mi-a fost dat sa vad ce vede cineva care ia pentru prima oara contact cu zona…cu toate ca ma indoiesc de existenta unor vai in zona gen Malin, Galbinele, Costila, etc. Iar daca sunt, pericolul de avalansa datorat fetelor inierbate omniprezente in zona si percum si a structurii geomorfologice cred le fac sa fie mult mai periculoase dpdv al avalanselor comparativ cu surorile din Bucegi. “

Revenind la poveste, dupa o plecare cam tarzie, gen “matei si-a uitat aparatul foto la birou dar de fapt era acasa”, reusim dupa pranz sa ajungem la Balea Cascada, sa luam telecabina. Vremea era calda, zapada destul de multa si in general in miscare. Pe vale majoritatea valcelelor erau curse sau in curs de … Skiori erau cativa, in rest fauna obisnuita de Balea.

Ajunsi sus, Matei se schimba imediat si decide sa dea o tura rapida pana nu se inchide telecabina … eu decid sa nu, din pacate. Daca veneam si eu l-as fi dirijat pe drumul bun, astfel incat isi reducea timpul de dat la bete pe fundul vaii. Iata cateva avalanse curse si fotografiate de el.

Intors victorios, Matei ma convinge sa urcam in Saua Doamnelor sa ne dam pe un horn interesant acolo. Urcus a fost destul de ok, pentru ca erau deja trepte sapate. Dupa o tigara triumfatore, in umbrele inserarii pe saua dintre vai, decid sa cobor primul, testand cu ocazia asta skiurile cu silvretta-uri care mi le-a imprumutat Matei. Cica sa vad si eu cum e cu skiuri de tura.

Am vazut, si nu mi-a placut. Probabil ca erau legaturile care nu te ajutau foarte bine la coborare, dar mi-am promis sa ma rezum la legaturi de alpin de acum incolo. Pe horn am coborat raschetat, nu ma simteam deloc in sigurata cu legaturile respective, deci cam de cacat.

Matei se lanseaza vijelios, pleaca cu jumatate din zapada si razant pe langa niste stanci, dar din fericire ajunge in siguranta. Dupa alte cateva viraje ajungem jos, apoi la cabana, unde fetele trebuiau sa ne filmeze/fotografieze. Insa si dslr-urile au o limita pentru ca nu se vedea nimic :), deabeau au iesit cateva poze. Ok .. era intuneric aproape ….

Seara continua cu bere, mancare, plus discutii savante despre vai si coborari … si probabil despre Bubulu.

A doua zi, de dimineata, Matei si Raluca decid sa mai urce o data in Saua Doamnei, vremea era la fel de calda ca si ieri. Mi-e mi-e lene, am fost deja de cateva ori pe acolo. Plus mi-e super tarsa de skiuri, cu volkl-urile mele de 1.90 m-as fi simtit mult mai bine. In sfarsit, se duc, fac poze si coboara, trebuie sa plecam.
Raluca si Monica se duc cu cabina, noi 2 o luam pe vale, pericolul de avalansa estimam noi a scazut, ce era de curs a curs deja.

Pe vale zapada e uda, grea, si nu prea alunecam. Legaturile de tura sa zicem ca ma ajuta un pic la mers pe drept, oricum nu am piei. Partea frumoasa ramane bine inteles, valcelul de la cascada, unde ii fac o poza magistrala lui Matei. Adica asta.

Cam atat ar fi tura, un rezumat, am mai eliminat din backlog ca sa zic asa …